Amurg Violet

Ma dusesem la marginea patului mamei mele. Ma privea debusolata ochii ei stralucind a dragoste dar regrete. Uram sa o vad asa pierduta.
Imi strange mana si eu io sarut tandru, oferind dragostea mea de copil, dragostea ce nu am avut ocazia sa o ofer de mic. Zambeste dulce si-mi pune mana cealalta pe fata mangaindu-ma incet. Ochii ei incep sa se umple de lacrimi sarate iar din vocea ei curgeau regretele si vinovatia.
-Tay scumpule, iarta-ma ca nu ti-am zis, iarta-ma de tot ce ti-am facut.
Ahhh! ma omorau cuvintele ei. Nu o mai consideram deloc vinovata, iertasem tot deoarece o regasisem si pe ea si pe tatal meu.
-Stai linistita mama, odihneste-te! spun bland si ma ridic deasupra ei oferindu-i un sarut pe frunte. Zambeste si ma strange puternic de mana. Erau recunoscator ei si lui Albert, imi salvasera copilul de la moarte, iar acum incepeam sa il iubesc si pe tatal meu.
Brusc vocea Lissei din camera alaturata ma face sa ma ridic de pe scaun. Mama pufneste mai tare in plans iar eu eram complet debusolat nestiind unde s ama duc.
-Du-te, du-te la el Tay, are nevoie de tine. De data asta o ascultam, chiar daca in general eram incapatanat. O sarut a doua oara pe frunte si plec ca un fulger in cealalta camera, unde Lissa plangea incercand sa-l tina treaz pe Albert.
Ma asez langa ea, privindu-l pe barbatul ce avea o febra cumplita. Crystal si ea era dezamagita si plecase in cer dupa ajutoare.
-Albert nu ai voie sa mori, nu iti poti parasi nepotica si familia, spun ridicand tonul sperand sa ma asculte. Nu il agream deoarece ma departase de Lissa un an de zile, dar il iubeam chiar daca nu o aratam pentru ca-mi salvase copilul. Deci pentru mine chiar insemna ca este adevaratul meu tata.
-Tay... sunt sortit esecului...am..am dezamagit-o....pe Amelia. Am iubit-o Tay, iti jur ca am iubit-o ca pe viata mea si ..inca o iubesc.
Ok, uram momentele de prelegere, dar chiar si asa durea.
-Nu exista o metoda ce sa-ti redea puterile? intreb eu incet, simtind ca nu-mi mai pot metine controlul emotiilor.
-Nu....nu stiu...
Perfect!

Lacrimile continuau sa curga pe obrajii mei. Nu voiam sa moara! Nu voiam sa moara!
Mi-am dus mana la inima si am inspirat adanc,am simtit cum ametesc,si cad pe podeaua din marmura in timp ce o viziune imi acapara toate simturile.
In camera totul parea scos ca din filmele de groaza,barbatul de pe pat,impreunase mana baiatului lui cu cea a norei lui,apoi cu un ultim "Sa fiti fericiti" isi dadu suflarea. Peste cei doi se lasa o liniste sinistra,apoi baiatul scoase un tipat agonizant,in timp ce imbratisa corpul inert al tatalui lui. Fata incepu sa planga si sa blesteme toate cele,nu isi daduse seama ca ceasul batu ora miezului noptii. Plangea de furstrase,stia ca putea sa il fi salvat,magia din ea putea,daca si-ar fi dat seama mai devreme acum Albert era in viata.
Taylor orbit de furie incepu sa tipe la ea sa o acuze ca este numai vina ei,la un moment dat isi ridica mana sa o loveasca..."
Am tras brusc aer in piept cand viziunea se oprise,Doamne nu se putea intampla asa ceva.
"-NU! Trebuie sa fac ceva!"

O ridic repede pe Lissa de jos ce respira greu si plangea debusolata. Banuiam ca avusese o viziune.
-Ce ai vazut, spune ce ai vazut, spun repede scuturand-o usor de umeri.
-Eu... eu cred ...cred ca il pot salva, dar mie frica, daca nu pot..o sa..o sa ma lovesti. spune ea tremurand incet privindu-ma in ochii. Ok, a innebunit de tot? nu as putea sa o ating nici de un fir de par.
-Linisteste-te, nu vei patii nimic iubito, daca il poti ajuta fa-o, nimeni nu te va acuza dupa, spun afisand un zambet scurt si bland, imbratisand-o putin ca ea sa se calmeze.
Se ridica de jos cu ajutorul meu, insa exact cand dorea sa inceapa vraja, mama mea intra in camera, trantind de perete usa, dar rezemandu-se de totul ei respirand greu. Abia se tinea pe picioare.
-Nu Lissa, vraja ce vrei sa o faci te va ucide pe tine. Nu o poti lasa pe cea mica fara mama. Si eu pot face vraja aia iar riscul la mine este mai scazut sa mor, spune mama mea picand in genunchi langa usa. Ma simteam al dracului de neajutorat. Ma duc la ea ridicand-o de jos.
-Dar mama, in starea ta nici nu poti face incantatia, dapai sa mai faci intreaga vraja.
-Pot Tay, pot pentru ca il iubesc si asa cum Lissa si tu va-ti sacrificat de atatea ori unul pentru altul, acum e momentul sa fac si eu asta pentru cel ce il iuvesc.
Vocea ei ma uimea la cat de serioasa si sigura de ea era. O ajut sa mearga langa patul lui Albert. Aceasta il priveste ingrozita si incepe sa planga.
-Haide mama revinoti, pana acum il salvai, acum plangi ca un copil. Nu esti Amelia pe care o stiu eu, spun repede in incercarea de o a aduce cu picioarele pe pamant.
-Ai..ai dreptate Tay, are nevoie de noi, dar pentru ca sunt prea slabita, am nevoie de ceva de la voi. Eu o privesc pe Lissa si Lissa pe mine.
-Iti dam orice daca ai nevoie.
-Stiu ca poate va cer prea mult, dar am nevoie de verighetele voastre. O privesc pe Lissa ce afirma din cap. Pana la urma erau niste chestii materiale, cel putin asa credeam noi. Dupa un an de la casatorie o dau jos si eu si Lissa de dragul vietii tatalui meu. Mama le tine in mana si incepe sa straluceasca incet. Speram sa iasa bine totul, altfel nu aveam sa mio iert.

Ma simteam pustiita fara verigheta pe deget,insa voiam sa il salvez pe Albert. Nu aveam sa mi-o iert vreodata daca el murea. Pur si simplu nu voiam sa aiu in calcul si varianta asta! El trebuia sa supravietuiasca,trebuia sa supravietuiasca pentru Amelia si Tay! Trebuia sa faca asta!!
Camera incepu sa se lumineze in timp ce ochii inchisi ai Ameliei si soaptele ei continue inundau incaperea.
Am vazut cum mana in care erau verighetele noastre stralucea din ce in cem ai tare,apoi am simtit cum puterile Ameliei slabeau,si nu era decat la jumatatea vrajii. Trebuia sa o ajut.
Dau sa ma indrept spre ea,insa Taylor ma oprii. L-am privit acuzator,cum putea sa ma opreasca?
"-Iubit-o ai vazut ce a zis mama,poti murii daca faci vraja aia."
Mi-am dat ochii peste cap,eram ultima descedenta a vrajitoarelor din Salem,nu avea sa ma afecteze asa tare.
"-Puterea mamei tale slabeste Taylor! Chiar vrei sa ii vezi in pamant pe amandoi? Ei bin imi pare rau ca vreau sa salvez doua vieti importante!" Am spus dur,apoi mi-am tras man din a lui,iar cand am ajuns langa Amelia am apucat-o de mana in care avea verighetele si am inceput sa rostesc cuvintele vrajii pe care le stiam prea bine.

O scapasem din maini iar asta fusese greseala mea. Ma lasasem indeuplecat de vorbele ei iar la sfarsitul vrajii le vad pe amandoua ca pica secerate langa patul lui Albert.
Ma duc repede la ele, incercand sa le trezesc pe amandoua consecutiv. Nimic, amandoua lesinasera. Micuta Tara incepuse sa planga destul de tare, trebuia sa am grija de toti din casa acum de unul singur.
Nu stiam unde sa ma mai impart. Ma duc cateva minute la Tara oprind-o din plans si ma intorc la fete si la Albert.
Si eu ce dracului sa fac acum? Verighetele din mana mamei ramasesera intacte si la fel de stralucitoare. Amandoua insa erau asa de slabite ca aveam impresia ca nu mai respira. Albert se trezeste dupa cateva minute mult mai bine. Se pare ca vraja mersese multumita lor.
-Tay ce dracu...
-Albert..Lissa si Amelia au incercat sa te salveze si acum... simteam cum ochii mi se umezesc si ma pierd cu firea. Nu stiam ce sa le fac sa le trezesc.
Ultimele cuvinte ale Lissei efectiv ma speriasera, ma dezamagisera. Fusese dura, nu intelesese atunci pe loc ca eu nu vreau ca ea sa piara. Acum ii vegheam capataiul si eu si Albert celor doua, rugandu-ne amandoi speriati ca cele doua sa se trezeasca. Daca Lissa avea sa pateasca ceva, Taylor disparea pentru totdeauna.

Stiam ca eram inconstienta,insa nu credeam ca Nina poate intra in capul meu. Doamne nu aveam nici un chef de mutra sau de ifosele ei.
"-Nina nu am chief de tine,asa ca revin-o altadata!"
Ea imi zambii ironic si venii spre mine,tocurile ei rasunand in toata incaperea. Chiar nu aveam nevoie de vorbele ei.
"-Ce papusa nu te bucuri sa ma vezi? Eu ma bucur sa te vad,si imi place sa vad cat de naiva ai fost,sa iti risti viata pentru socrul meu."
Stai putin asta iar avea pitici? De cand Albert era socrul ei? Duh se drogase sau ceva de genul?
"-Nina ai luat o spuradoza sau ceva de genul asta? Nu esti in toate mintile? Taylor este sotul meu,iar Albert este SOCRUL meu,asa ca ai face bine sa iti irosesti iluziile"
"-Imi pare rau sa te dezamgesc Lissa,insa totul a fost un joc,numai un joc! Vezi tu planul nostru era simplu,cum eu nu puteam face copii, Taylor a citit o legenda cum ca Vampirii devin semi,si pot avea copii,si asa te-a ademenit pe tine,ma bucur sa vad ce fetita frumoasa ne-ai daruit! Suntem asa fericiti fara tine Lissa!"
Inima mea se facuse bucatele,nu,totul era o minciuna! Ea mintea,voia sa imi faca rau.
"-Minti! Minti nu e adevarat! Taylor ma iubeste pe mine!"
Ea incepu sa rada
apoi isi ridica mana infata mea,pentru e vedea ceea ce nu demult fusese verigheta mea,acum statea pe mana ei.
Am inceput sa plang,lacrimi amare siroiau pe fata mea,nu imi venea sa cred ca totul fusese doar o cursa,totul fusese doar o inscenare!

O vad pe Lissa ca plange in somn si-mi striga numele. As da orice sa o pot ajuta. Brusc deschide ochii. Priveste cateva secunde in sus si muta privirea in incapere. Dau sa o imbratisez dar se ridica brusc si ma impinge violent. Ochii ei reflectau ura, ura subita.
-Dispari Taylor, mincinosule, te urasc, mai auzit? te urasc nenorocitule, mi-ai distrus viata, mai mintit ca pe ultima carpa, nu meriti dragoste, nu meriti nimic!
Priveam ca idiotu si nu stiam ce spune. Ok, pierdusem ceva? inima mi se facea farame la fiecare silaba. Cad in genunchi langa patul ei neintelegand ce se intampla.
Se ridica ignorandu-ma si o ia pe Tara in brate.
-Tara e copilul meu, e doar fetita mea nu va fi niciodata a Ninei, a tarfei aleia, iar tu sper sa fi fericit langa ea.
Brusc da sa iasa pe usa cu fetita in brate. Nu stiam ce se intampla dar instinctiv ma ridic de jos si o prind de brat.
-Ce dracu tot vorbesti Lissa? nu esti in toate mintile? ce legatura are Nina cu noi? tu cred ca nu sti ce vorbesti...
-Taci Taylor,mai mintit, te-ai folosit si tu si tarfa aia de mine sa fac eu acest copi; pentru voi, de ce? de ce nu mi-ai zis ca erai deja logodit cu ea? esti un...un nemernic, un diavol, te urasc si nu vreau sa te mai vad vreodata.
Ok, vorbise asa repede ca abia intelesesem tot. Asta nu era bine, Nina o mintise, iar faptul ca o crezuse, ma ucisese, Taylor disparuse. Ii dau drumu la brat, indepartandu-ma de ea cativa pasi.
-Bine Lissa, daca vrei sa pleci fa-o, dar sa sti ca nu credeam ca nu ai incredere in mine si crezi vorbele unei tarfe, ia-mi tot ce am mai drag in viata, ia-mi sufletul si pleaca, nu te voi mai deranja in viata asta niciodata. Doar ai grija de Tara, daca intreaba de tatal ei...spunei ca a murit.
Fara alte cuvinte, cu raceala in glas si sufletul pustiit de tot ce se intaplase in acea camera, dispar de acolo fara sa scot un sunet. Locatia? Iadul.

Tara statea in bratele mele si plangea,iar ultimele cuvinte pe care reusisem sa le spun inainte sa dispara au fost "Te urasc mai mult decat il uram pe Nate! M-ai distrus!"
Cu lacrimile Siroind pe obraji am facut bagajele,nu mai puteam sa stau in casa aia,nu gand atatea amintiri erau acolo. Amintiri gata sa ma darame cu orice ocazie.
Am trecut pe langa Amelia,si am pus-o pe Tara in cariucior,apoi am pornit la drum. Era noapte,iar cerul instelat veghea asupra mea si a copilului. Lacrimile nu continau sa se opreasca,si am simtit cum mi se incetoseaza privirea.
"-Scump-o esti libera in seara asta?" Fluiera un scarbos de pe partea alaturata.
I-am zambit lasciv iar el se indrepta spre mine ranjind.Ah curand nu o sa il mai ai!
L-am tras mai aproape de mine,iar el ranjii crezand ca vreau sa il sarut.
"-O sa fiu libera atunci cand o sa o futi pe mata!"
Zambetul ii disparu de pe fata,si atunci incerca sa ma loveasca,proasta miscare pamantean idiot.
I-am smucit capul dintr-o clipa,apoi mi-am afundat dintii in gatul lui. Sangele imi curgea lin in gura si am simtit cum intru intr-o frenezie ciudata,si atunci realizasem,era prima data cand gustam sange de om,cel al lui Taylor nu se punea,fusesem legati,acum a ramas doar scrumul unei tigari stinse.
Am lasat trupul inert pe trotoar apoi am impin caruciorul Tarei pana la hotel,unde m-am cazat pentru o saptamana. Apoi toata lumea me se prabusii,fusesem folosita ca o carpa.

Plecasem in iad direct. Stiam ca acolo trebuia sa-mi fie locul. Albert ma urmase indeaproape se pare dar nu scoteam niciodata nici un sunet. Cu cat statusem mai mult acolo, ma transformam in ceea ce niciodata nu agreasem la mine. Intr- bestie. Uitasem ca fusesem un inger pur, ca iubisem si ca iubeam. NU! Daca ea e asa de prosta sa nu aibe incredere in mine si sa creada intr-o tarfa nu are decat.
Ma minteam mereu cu aceleasi cuvinte. Ca o urasc ca nu are incredere in mine ca nu ma lasat sa ma justific.
Ma intosesem pe pamant dupa o saptamana agonizanta, in care nu facusem decat sa sparg lucruri prin casa, sa nu vorbesc cu nimeni si sa plang la amintirile cu cele doua.
De ce eu? adica chiar eu? nu putea sa fie altcineva?
Fara alte cuvinte noaptea pe pamant dupa o saptamana lipsa mi se parea ciudat de luminata. Iadul era fierbinte dar agonizant, toata ura sufletelor prinse acolo se revarsa asupra mea si eu o captam ca un magnet. O tarfa la fel de idioata ca Nina ma fluierase si se apropia lasciv de mine. Hainele negre si postura neinteresata de fata ei o atrasesera si mai mult. Se apropie de mine cu tupeu cerandu-mi sa o duc in club. Nu aveam nimic de pierdut, o betie crunta si niste crima nu stricau.
Ajunsesem repede cu ea, in timp ce-mi povestea mie despre chestii ce nu le auzisem pe parcursul drumului.
Intru acolo si muzica asurzitoare ma scoatea din sarite. O gramada de fete ma incjuare care mai de care mai tarfe iar eu eram gata sa le smulg inimioara din piept.
Fara alte cuvinte, sparg "petrecerea" cand incep sa ucid fata dupa fata cat si baieti, lasand o gramada de cadavre in acel club. Cei ce scapasera erau urmatoarele tinte. Nu ma mai interesa nimic, nu mai aveam nici un viitor fara cele doua astfel imi permiteam sa incalc orice lege.
Albert incercase sa ma mentina pe linia de plutire, dar il ignoram si pe el, nu dormeam aproape deloc, beam ca idiotul si faceam crima dupa crima, patandu-mi mainile. Asta meritam daca am avut incredere in ea.
Si totusi... durea, la dracu cat durea, ca-mi venea sa ma sinucid, iar gandul asta era de pus in aplicare.

"-LA DRACU!!!" Am tipat in timp ce am spart oglinda din baie,nu mai suportam! Voiam sa mor! Fara Taylor eram un nimic. Eram ca praful pus pe o carte veche.
Am inceput sa plang din nou blestemand clipele fericite prin care trecusem cu el timp un an,clipe atat de fericite ce acum pareau desprinse din viata altcuiva. Nu puteam crede ca el chir ma folosise ca pe o carpa.
Am iesit de acolo si am luat-o pe Tara in brate,singura mea raza de lumina in tot acest iad.
Ma durea sa stiu ca el nu ma iubise niciodata,ma sfasia sa stiu ca el doar se folosise de mine.
Dromea,era atat de dragalasa cand dormea,si semana atat de mult cu Taylor incat durea. Mi-am muscat buzele pana la sange apoi am pus-o pe micuta in patut.
Mi-am dat parul pe spate,sange crugand pe fata de la rana mainii. Amintirea buzelor lui ma ardea,bratele lui in jurul meu ma sfasia,iar amintirea vorbelor lui ma darama complet.
Am lasat-o pe Tara cu noua menajera si am iesit sa ma plimb,atunci am vazut cum un ipocrit incerca sa violeze o fata nevinovata. M-am infuriat complet si m-am indreptat spre ei.
"-NU crezi ca esti cam badaran? Nu stii bunele maniere? Nu asa trebuie sa te comporti cu o fata!"
"-Ce dulceata,vrei si tu sa te distrezi cu noi?" Fata avea privea impaienjenita de frica,iar asta m-a infuriat si mai rau.
"-Da vreau sa ma fistrez,dar nu cu tine,cu sangele tau!" L-am prins de gat si l-am trantit de un perete de beton,fata tipa si fugii speriata,eu am ramas cu permiul,sangele lui. I-am sfasiat in doua secunde artera principala si apoi am inghitit sangele ce se revarsa nestingherit in gura mea. Am terminat cu el si am plecat. Eram o criminala,o fiinta fara suflet.

Trecuse cam jumatate de an de cand devenisem o fiara fara suflet. Nu faceam decat sa beau si sa ucid necontenit. Dar tot corppul ma ardea cand ma priveam in oglinda si realizam ca eram singur. Reflexia aia singura durea, durea sa nu o mai vad prinsa de mijlocul meu cu manutele ei mici pe Lissa ce mereu zambea. La dracu cu ele clipe fericite. Sparg oglinda, a nu stiu cata intr-o saptamana, pierdeam deja sirul.
Un singur lucru mai faceam cateodata. Inh toiu noptii cand stiam ca Lissa doarme, apaream in camera lor cateva secunde, o sarutam pe micuta mea pe frunte si o riveam pe Lissa cum dormea. Mereu imi placuse sa fac asta.
Si totusi, stiam ca raman doar cu privirea chipului ei minunat si cu amintirile ce-mi siroiau mintea la fiecare minut. De fiecare data dupa cate o seara de vizita la Lissa, eu omoram pe cineva, omoram sa-mi desrac oful. Bineinteles ca metodele de sinucidere nu mersesera niciodata, din cauza ca Albert mereu pica acolo. De la o vreme ma supraveghea fara sa realizez si mereu ma salva de la moarte.
De multe ori insa, cand nu reuseam sa ma sinucid, imi descarcam frustrarea pe...Nina. O ucideam fara mila in bataie, in timp ce plangea si ma implora sa ma opresc. NU! Ea ma preschimbase in asta, din vina ei imi pierdusem sufletul, sufletul ce era format din familia mea. Acum eram iar un demon, aripile inainte albe erau ngre lucitor, imbracamintea neagra, ochii rosi si reci, fulgeratori si plini de ura.
Pana azi cand decisesem sa mor de mana regatelor principale. Daca nu o mai aveam pe lisa eram un nimic. Astfel decid sa incep sa incalc legi principale. Una era ca un demon in alianta cu ingerii nu poate ataca. Da de unde...mersesem in rai si in zece minute rupsesem aripile catorva ingerasi fara mila. Nu ma mai interesa nimic. Pana si demonii i tradasem incepand sa ii ucid.
Nu doream decat sa inceapa dracului sa ma caute toti, sa ma ucida sa scap, sa scap de amintiri, durere, pierdere. Poate Lissa nu o mai avea. dar eu aveam verigheta noastra pe care scria numele ei. Ma minteam mereu ca nu ma ami intereseaza dar eram contient ca doar ma minteam. Astfel zilele mele devenisera numarate, incepand sa fiu cautat de ingeri si demoni. Doar atata imi doream sa ma duc odata dracu'!

Plangeam a nu stiu cata oara privin verigheta ce statea in casetuta de bijuterii. Numele lui gravat frumos cu litere inclinate si foarte elegante statea pompos luandu-mi mie aerul,sfasiindu-ma. Ma durea sa stiu ca nu il mai pot strange in brate,ca nu il mai pot saruta,ma durea sa stiu ca nu mai e langa mine.
Jumatate de an,jumatate de an de chin si crime,jumatate de an in care devenisem un vampir in adevaratul sens al cuvanatului. Atat a trebuit ca sa devin un monstru. Jumatate de an.
Am luat verigheta din casetuta,si am simtit-o fierbinte la atingere,voiam atat de mult sa o mai pun pe deget,sa o mai pot purta macar o clipa. Mi-am muscat buzele nemilos,apoi intr-o clipa de agonie mi-am pus verigheta pe mana. Se simtea atat de bine,era atat de calda si paca vibra,parca simteam cum niciodata nu voi putea sa il uit.
M-am ridicat din pat,si m-am dus sa imi i-au ceva de baut,lapetele era principala mea varianta.
Am luat o gura din cutie,apoi l-am scuipat pe tot. Ce dracu? Am simtit o durere intensa in abdomen apoi mi-am pierdut cunostiinta pentru cateva secunde. Ce dracu?
Tara incepu sa planga,si am urcat sus repede,insa ma cuprinde ametelea,asa ca ma sprijin de patutul ei. Cand imi revin o i-au in brate si incep sa o legan pana adoarme din nou.
Stiam ca ii e dor de tatal ei,si ma durea sa o vad cum sufera in tacere,insa el acum nu mai era aici.

Incalcasem deja toate legile ceresti si demonice. Locul meu nu mai era nicaieri nici mcar langa tatal meu. Acesta incerca din rasputeri sa ma apare de toti cat si mama sa ma apare de regatul angelesc. Eram o cauza pierduta si eram constient de asta.
Nu-mi aduc aminte de cate ori incercasem sa-mi iau viata de cate ori o batusem si o schinjuisem violent pe Nina, de cate ori luasem viati nevinovate. Ma uram pe mine ca nu mai sunt ce eram. Ma uram ca eram complet singur. Lissa imi luase fetita si plecase cu dragostea mea. Ma simteam mereu intr-o cusca infinit de mare ce in loc de zabrele avea o agonie ce ma inchidea complet in mine.
De ce nu avusese ihcredere in mine? de ce pur si simplu crezuse un cosmar? asta durea cel mai tare. Verigheta de pe mana ma ardea, acel aur sclipitor ma dezarma mereu. As fi dorti sa o ating sa fie din nou a mea. Sa-mi pot mangaia fericit fetita si sa o pot saruta asa ca in trecut. Pna si un demon ca mine avea unele dorinte. Dar eu nu le mai meritam. Ce era mai rau ?Ma sitam nevinovat. Nu o mintisem cu nimic, absolut nimic si ii daruisem sufletul meu fara regrete. Nu ma atinsesem de nimeni inafara de ea in toti anii nostri impreuna si mi-am iubit familia sincer. Cu asta gresisem? Gresisem ca iubisem asa pur? da eram un idiot. Acest gand ma face sa privesc luna, cerul instelet ce defenea inpaianjenit de aripile ingerilor inarmati pregatiti sa ma incatuseze. O meritam din plin si doream asta doar sa scap dracu de viata.
Aveam mainile in buzunarul blugilor si privirea tintita catre ei. Ma incjuare si imi pun sulitele la gat. Las capu jos fara repercursiuni si cad in genunchi lasandu-ma incatusat. Acum primeam insfarsit sentinta, insfarsit dorinta mea avea sa se indeplineasca, sa imbratisez moartea cu drag.

DOUA LINII!! Doua nenorocite de linii!! Nu pot sa cred eram insarcinata din nou,si eram foarte sigura ca era copilul lui Taylor,el fusese ultimul cu care facusem dragoste,era copilul lui.
Incepeam sa simt o ura pentru acel copil nevinovat din pantecul meu,imi va aduce si mai mult aminte de Taylor. Dar Doamne nu pot sa fac avort! Sau pot? NU drace nu pot,il iubesc prea mult pe Taylor,nu pot sa ucid un copil care ese facut din dragoste,pur si simplu nu pot!
Am cazut in genunchi langa pat si am inceput sa plang,o alta viata crestea in mine,era al doilea copil al lui,de ce nu am putut avea si eu un final fericit? De ce trebuie sa sufar mereu?
Mi-am inconjurat pantecul cu mainile iar acolo unde verigheta a atins pielea am simtit un mic soc.
M-am uitat la ea si am vazut vag cum palpaie. Doamne aveam sa fiu din nou mama,ce nu as fi dat sa fie aici Taylor,sa ma cuprinda cu bratele lui puternice sa ma invarta si sa imi spuna ca este cel mai fericit,sa imi spuna ca vrea copilul asta,sa imi spuna ca ne iubeste pe toti.
O greata subita ma lovii,si a fugit la baie varsand tot din mine,si avea sa fie din ce in ce mai rau.
Am ofatat si am iesit din baie asezandu-ma usor pe pat,ameteala incepea sa ma cuprinda din nou,si tot ce voiam era ca eu si Tara sa fim linistite. Atunci verigheta incepu sa straluceasca in lumina nefasta a noptii. Ce naiba se intampla?

Ma prinsesera o gramada de ingeri regali ce ma priveau cu ura ca ppe un criminal. Stiam ca merit asta si abia asteptam , intr-un fel imi venea sa nu le mai cer procese si sentinta ci direct ghilotina.
Insa cand erau gata sa ma transporte sus, simt cum degetul pe care aveam verigheta imi arde continuu. Ingerii se indeparteaza de mine, in timp ce simt cum o stare de greata ma curpinde. Ce dracu? ma smucesc violent si imi desfac frangiile magice rupanduple cu forta. Imi duc mana in fata si ovserv verigheta ce licarea puternic si palpaia continuu. Stiam ca nu e semn bun, dar nu stiam ce sa fac. Stiam ca daca Lissa o mai avea posibil sai apara si ei acest lucru. Nu stiam de ce, dar ma durea deja intreaga mana de la puterea ce o emana.
NU! Desi eram tentat sa ma intorc acolo, sa intru in camera si sa o imbratisez, stiam ca ma uraste si nu merit asta. Nu mai meritam nimic. Singur si de buna voie ii rog pe ingeri sa ma lege iar. Acestia o fac cu teama si ma duc in Rai.
Acolo aveam sa mor, desi nu intelegeam acea licarire ciudata, nu doream sa cred ca Lissa va patii ceva sau are probleme. Posibil sa fie din cauza vrajii folosite in salvarea lui Albert sau din cauza sufletelor fuzionate. Asta aducandu0mi aminte ca ea era viata mea, plecase astfel imi luase viata.
Stiam ce avea sa urmeze, o moarte ce aveam sa o imbratisez bucuros, din cauza ca eram gol pe dinauntru si nu ma mai suportam sa fiu un criminal cu sange rece.

Pentru a mie oara il visam pe el. Ii vedeam chipul frumos conturat,parul sau rosu ca focul,zambetuil lui strengar care ii era specific,gropitele din obraji,ochii sa intunecat,stransoarea bratelor lui,trupul sa zvelt si atletic,buzele sale carnoase si nasul acvilin,pometii un pic ridicati,mainile lui cu degete de pianist,suavitatea vocii lui.
Toate aceste lucruri imi bantuiau mereu visele,il voiam mai mult ca niciodata langa,mine voiam sa ma cuprinda in brate,sa isi puna mana pe abdomenul meu si sa imi zambeasca. Sa ma sarute usor pe crestetul capului,apoi sa se joace in parul meu.
Voiam atat de mult sa stie ca va mai avea un copil,voiam sa vad daca intradevar ii pasa asa cum sustinuse inainte sa plec,voiam atatea.\
M-am trezit transpirata si am fugit la baie sa vomit,a cincea oara pe noaptea asta,verigheta palapaia iar,si am simtit ca ma i-a ameteala.
Incet dar sigur,am ajuns din nou in pat. Oare ce facea acum Taylor? Sigur se distra cu Nina cine stie pe unde.
Ma saturasem sa mai plang,dar nu puteam sa impiedic acest nou val de lacrimi sarate.
Tara dormea cuminte pe perna de langa capul meu si am zambit. Ea era singura care nu suferea,ea era singura care inca era prea mica pentru a realiza aceste lucruri.

Mama mea plangea cand eu eram legat gata de sentinta ce bineinteles ca este dura. Moartea. Simplu nu? pentru cineva singur era simplu. Durea sa o vad pe mama ce-si privea copilul gata sa fie omorat. Incercase din rasputeri sa convinga ingerii sa ma lase liber, insa nimic nu o ajuta. Incalcasem legile lor strice, intentionat doar sa mor.
-O ultima dorinta Taylor?
Intrebase unul din ingerii ce avea sa-mi fie calau in cateva minute. Afisez un zambet strengaresc si afirm din cap.
-Da, doar sa fiu lasat sa trimit o scrisoare, nimic mai mult. Ingerul afirma si-mi inamneaza o coala alba si o pana. Incep sa scriu, realizand ca sunt ultimele mele cuvinte.
Draga Lissa

Nu ne-am mai vazut stiu...nu prea am timp acum sa ma exprim, dar un singur lucru pot zice. Ai fost si esti lumina viatii mele. Niciodata nu mi-am dorit pe altcineva. Nina te-a mintit bine se pare. De cate ori mi-am sacrificat viata pentru tine, pentru noi, credeam ca ai incredere in mine. Acum oricum timpul e trecut. Ce doream e sa sti ca te iubesc si promit sa te veghez. Nu te-am uitat si nu te voi uita niciodata. Ai grija de Tara, ai grija de tine. Te iubesc micul meu ingeras.

Cu multa dragoste al tau vesnic Taylor.
Inmanez scrisoarea mamei mele si dispar din acea camera dus de alti ingeri. Durea sa stiu ca mama isi pierde fiul, dar speram sa treaca si peste asta. Ajunsesem in curtea anfeleasca si se pare ca sentinta mea avea sa fie mai dura decat credeam, asta insemna mai placuta pentru mine. Ma inchisesera intr-o arena din argint si ma pusesera sa ma bat pana la moarte cu cel mai puternic dintre ingeri. Era si normal doar un inger poate ucide un demon si doar un demon ucide un inger. Doream sa ma las ucis, dar parca aveam senzatia ca nu fac bine. Nu imi era frica de moarte, imi era frica ca nu fac bine si ca totusi ceva sau cineva inca tine la mine. Imi alung insa gandul cand sunt izbit cu putere de zidul custii, trezindu-ma din visare. Il las pe inger sa se distreze, sa ma raneasca si sa ma umileasca, doaream sa mor, nimic mai mult cu psranta ca scrisoarea sa ajunga la Lissa.

Sunt trezita de cateva izbituri in usa,ametita ma ridic si deschid usa. Acolo cu lacrimi in ochi era Amelia,avea in mana un plic si rasufla din greu.
"-Amelia ce naiba ai patit,haide intra!" Am ajutat-o sa intre in casa,apoi incepu sa planga si mai tare.
Ce naiba se petrecea? Incepea sa ma sperie,inima incepu sa imi bata mai tare cand imi vad numele scris pe plic,recunosteam acel scris,era scrisul lui. Tremurand am luat scrisoarea din mainile ei si am inceput sa citesc.
Pe parcursul scrisorii lacrimile imi inundara din nou ochii,el ma iubea,iar eu ca o proasta ce sunt,ca un monstru l-am indepartat de mine.
Am cazut in genunchi si am incercat sa respir regulat,nu era bine sa plang,nu faceam bine copilului insa nu puteam sa nu fac asta,durerea ma sufoca.
"-Lissa el nu voia sa iti spun asta,dar astazi va murii,a incalcat prea multe legi ingeresti si diavolesti doar ca sa moara,nu il lasa sa faca asta!"
Sa faca? Sa moara? NU! Asta peste cadavrul meu! Am simit cum ma cu lesin,dar m-am ridicat in picioare. Ea se uita la mine din cap pana in picioare si ma intreba :
"-Trebuie sa mai stiu ceva Lissa?" Am lasat capul in jos,normal ca trebuia sa mai stie ca purtam in pantec al doilea ei nepot.
"-D.da,Amelia sunt insarcinata!" Ea marii ochii si apoi zambii,stia ca e copilul lui Tay,apoi brusc zambetul ii pierii si ma trase de mana afara.
"-Unde mergem?!" Ea ma lua in brate ca pe un prunc si isi desfacu aripile inalandu-se spre cer.
"-Acolo sus! Esti singura care poti sa il salvezi pe Taylor!"
Ajungem in Rai si incepem sa alergam spre locul unde Tay avea sa isi ispaseasca pedeapsa. O arena de lupte,si acolo l-am vazut nu facea nimic sa se apere,doar primea lovitura dupa lovitura,fara sa zica nici macar pss.
Inima mea se rupea vazandu-l asa,vazand in ce hal e,si asta numai din cauza mea!
"-TAYLOR!!!" Am tipat si am picat in genunchi tinand strans barele de argint in mana,ma reneau si nu puteam sa trec mai departe,sa il salvez.
El nega,iar in ochii lui nu vedeam decat ura,ura adresata mie,stiam ca eu eram ultima persoana pe care vrea sa o vada acum,insa nu puteam sa stau deoparte. Fu trantit de un zid de beton,dar nici un geamat sau scancet nu se auzii de la el.
Am plans si mai tare,nu mai aveam glas sa strig,dar speram sa ma auda...
"-Nu vreau sa mori,la dracu te iubesc Taylor! Poate ca nu ma crezi dar te iubesc,te iubesc si pe tine si pe cel care creste in mine. Sunt insarcinata Taylor,nu imi poti face una ca asta!!"

-Nu vreau sa mori,la dracu te iubesc Taylor! Poate ca nu ma crezi dar te iubesc,te iubesc si pe tine si pe cel care creste in mine. Sunt insarcinata Taylor,nu imi poti face una ca asta!!
In toata invalmaseala aia si in tot acel calvar auzisem fiecare cuvintel al ei. Nu imi venea sa cred. Adica urma sa devin tatic a doua oara? Atunci sentimentele se bateau in mine, ura ca ma alungase si nu crezuse in mine si dragostea nestapanita ce-mi spunea sa o iert, sa o iert si sa nu las doi copilasi si o sotie fara tata si sot.
Intorc privirea catre ea, sangerand putin dupa loviturile primite. Plangea, si mi se rupea sufletul sa vad asta. In general urasem sa o vad plangand. Ea era universul meu iar acum ca era aici, nu ma mai puteam lasa ucis. Trebuia sa ripostez sa-mi salvez viata pentru familia mea.
Exact cand era gata sa ma loveasca din nou acel inger, ii prind pumnul si imi maresc puterea la comanda. Il lovesc cu cealalta mana si il izbesc de partea opusa temnitei. Acesta scanceste si-si dezvaluie aripile albe. Mi le dezvalui si eu pe cele negre lucitoare si o adiere usoara incepe sa-mi ridica parul roscat, ochi mei devin un rosu sangeriu, imi arat nemilos coltii si-mi inclestez pumnii. Se vedea ca eram fiul diavolului, se pare ca partea angeleasca disparuse din mine.
Insa pana sa se ridice si sa se dezmeticeasca ingerul ma apropii de marginea arenei. Cad in genunchi si pun manile peste mainile Lissei indepartandu-le de cusca de argint. Ma priveste in ochii, respirand greu si plangand. Toata lumea din sala tace, linistea fiind sparta de vocea mea adresata ei.
Bag mana printre gratii, atingand-o usurel pe obraji. Ea scanceste si isi pune mana peste a mea.
-Te rog, nu murii Tay, am gresit stiu, dar iti mai cer o sansa, daca nu pentru mine, pentru cei doi copii ai nostri. Cuvintele ei ma dezarmau, ma moleseau, ca deobicei eram cel ce iarta.
-Nu o sa mor, o sa-mi recastig libertatea pentru voi, dar sper ca ai invatat o lectie pretioasa din asta...spun scurt si ma ridic de jos, pregatit din nou sa-l termin pe ingerul ala si sa ma pot intoarce acasa.

Se departeaza de mine,nu voiam sa faca asta,simteam ca este prea slabit ca sa lupte,iar acel inger era prea puternic. Ma treceau fiorii cand il vedeam.
Se apropie de el,il lua de gat si il azvarlii in partea cealalta a incaperii. Am tresarit,si am simtit cum mi se rupe inima,era doar vina mea,doar vina mea pentru tot. Cand am auzit scancetul lui Tay am deschis ochii brusc,ochii i se intunecasera in timp ce isi stergea dara de sange de la gura cu dosul palmei. Am simtit bratele Ameliei inconjurandu-ma in timp ce plange si ea. Am strans-o la randul meu in brate si am plans ca un mic copilas,nu voiam sa il pierd pe Taylor din pura mea prostie. NU!
Cand l-am vazut intins langa barele de argint din fata mea,inima mi s-a rupt,m-am desprins din imbratisarea Amaliei si am atins din nou barele de argint,ardeau dar nu ma interesa,voiam sa fie el bine,am incercat sa imi strecor mana printre gratii,deabea am reusit sa o fac si sa ii i-au mana intr-a mea.
"-Tay nu poti sa mori! E numai vina nu trebuia sa faci toate astea ca sa mori!" Mana lui o strangea pe a mea,si scancea incet tusind,am incercat sa imi folosesc puterile insa la dracu esuam,aici puterile nu imi functionau,pentru ca eram Vampir. Un vampir negru.

Ma tinea de mana, o vedeam in ceata si nu eram sigur daca puterile diavolesti or sa ma ajute. Dau sa ma ridic in patru labe dar sunt lovit din nou in abdomen cu putere. Incerc sa nu scancesc si-mi incatusez abdomenul cu mainile. Devenea obositor sa tot iau bataie. Unde dracu era acel Taylor ce se deznatuia ca o fiata si lupa pana la ultimul cartus?
NU!Trebuia sa traiesc, la dracu chiar trebuia. Dar stiam ca daca fac ceea ce aveam in cap se poate sa fie si Lissa ranita. Ma ridic repede si ma feresc de cateva lovituri in timp ce strig cu putere catre mama.
-Du-o pe Lissa de aici, atat apuc sa zic ca eram nevoit sa barez loviturile tipului.
Mama ma asculta si o imbratiseaza pe Lissa incercand sa o traga dupa ea. Aceasta se impotriveste si la dracu...imi venea mie sa o omor ca nu pleaca, deoarece stiam ca puterile demonice in concordanta cu cele angelice or sa se dezlantuie si or sa distruga acea sala.
Incep sa stralucesc si ma opresc brusc. O aura puternica demonica copleseste ingerii din sala si pe cel din fata mea. Coltii imi erau dubli aripile se dublasera in marime, ma transformam intr-un mosntru. Ma transformam cu adevarat intr-un demon feroce acum. Puterea imi crescuse se pare, iar slabiciunea mea disparuse.
Tipul ameteste, dar da sa ma atace. Insa ii prind mana fara sa ma obosesc si il lovesc izbindu-l de zidul opus. Apar brusc langa el si incep sa ii car pumni vazand negru de furie. Scanceste de nenumarate ori, iar ca sa termin odata inainte sa scap de sub control il prind de cap cu amandoua mainile si il prind cu dintii de gat, infingandu-i cu putere. Urla si simt cum acel sange angelesc imi invadase gura. Doar odata bausem sange, si acel sange fusese al Lissei. Acesta avea un gust diferit, imi provoca o frenezie ciudata din care nu mai puteam iesii. Ingerul scanceste si urla dandu-si ultima suflare dupa ce ii smulg efectiv artera principala. Il las intr-o balta de sange si ma sterg la gura parsiv, lingandu-ma pe buze. Nu ma mai recunosteam, pofta brusca de sange pusese stapanire pe mine, nu reuseam sa revin la normal.
Cusca se ridica incet, iar eu cad in genunchi obosit. O vad pe Lissa ce vine in fuga si sare pe arena, imbratisandu-ma. Imi pune capul pe pieptul ei tinandu-ma ca pe un pui la pieptul mamei. Se simtea asa de bine, ca revin la normal imediat, doar ca imi pierd cunostinta din cauza oboselii.

Amelia ma tragea de acolo,dar eu nu voiam sa plec,nu voiam sa plec de acolo,sa il parasesc inca odata!
"-Amelia pe toti Sfintii da-mi drumul!!" Ea continua sa ma tarasca afara din acea incapere.
Incep sa se auda bubuituri,si maraieli,iar pielea mi se incretea de frica,nu voiam sa moara,nu acum cand eram suta la suta sigura ca ma iubeste,nu acum!
Am vazut cum cusca se ridica,si Tay sta acolo in genunchii,cad langa el si il strang in brate. Se simtea atat de bine sa il strang din nou in brate.
Cade in negura inconstientei,si ii simt capul greu pe pieptul meu,Amelia se apropie de noi,si ne teleporteaza acasa unde Crystal statea cu copilul.
Ea gemu speriata,si i-am facut semn sa ma ajute sa il pun pe Tay pe pat. M-am dus repede la bucatarie si am udat un prosop,apoi odata intoarsa i l-am pus pe cap.
M-am asezat langa el pe pat,punandu-i capul pe pieptul meu. Il iubeam cu toata fiinta mea nu puteam sa il las sa moara,nu acum! Imi tot repetam,de parca asta avea sa il trezeasca pe el.
Am simtit o ameteala ciudata apoi am vazut cum verigheta straluceste iar,m-am uitat la mana lui Tay si am vazut ca are si el verigheta pe deget,nu pot sa cred inca o purta pe deget,mi-au dat lacrimile si fara sa imi dau sema am adormit asa,langa el cu capul lui pe pieptul meu.

Era intuneric si frig, dar doream sa o vad pe Lissa. Insa in locul ai pare persoana ce avea inca urmele chinjuielilor aduse de mine. Nina.
-Iubirea mea, nu-mi vine sa cred ca ai iertat-o, nu te merita.
-Ia mai taci si dispari, spun nervos.
-Sa sti ca nu renunt Taylor, nu renunt la tine acum cand stiu ca esti regele demon.
-Ar fi bine sa dispari sau te ucid. Zambeste si dispare, iar eu ma simt cumva tras intr-o zona plina de caldura.
Deschid ochii si o vad pe Lissa peste peiptul meu cum dormea. Observ ca verighetele inca licareau usor iar asta ma face sa zambesc. Parea ca doarme dusa, asa ca reusesc sa o mut pe ea pe pat si eu sa ma ridic in timp ce le fac semn mamei si surorii mele sa faca liniste.
O invelesc pe Lissa si ma duc la patutul Tarei, luand-o in brate. Scanceste fericta si ma loveste peste fata cu manutele mici.
-Si mie mia fost dor de tine puiu lu tati, spun jucandu-ma cu nasul ei micut.
Ma duc cu micuta pe patul Lissei si o tin de manute, aceasta incercand sa mearga pe piciorutele ei sustinuta de mine. Ajunge langa fata lisei si o loveste incet cu palmutele ei mici. Stiam ca se va trezii daca o simte pe Tara langa ea.

Simt ceva cald pe fata mea ce ma loveste continuu,gem obosita si ma trezesc,acolo mai fericita ca niciodata era Tara. Ma privea zambareata si continua sa imi da peste fata cu palmele ei micute.
Am zambit si eu la randul meu si am strans-o pe micuta in brate sarutand-o incet pe frunte.
Apoi observ ca Taylor se trezise si zambea uitandu-se la fetita noastra. Inima mi s-a strans si apoi fara nici un advertisment i-am sarit in brate,l-am strans tare,fiecare por al corpului il voia pe el,insa Tay nu schit nici un gest.
"-Slava cerului esti bine,Doamne nu mi-as fi iertat-o niciodata daca ai fi patit ceva!"
El nu spuse nimic dar ma indeparta gentil de el si isi indrepta atentia spre Tara. Era suparat pe mine,si o meritam.
Inainte sa intru in baie m-am mai intors odata sa ma uit spre ei si am soptit :
"-Imi pare rau..."
Am intrat in baie si am dat drumul la apa,apoi m-am dus la ghiuveta,m-am spalat pe fata si apoi m-am privit in oglinda nou montata. Mai ca imi venea sa o sparg si pe asta dar m-am abtinut. Am privit in ea iar ce vedeam ma dezgusta,ochii mei mov din cauza lentilelor,care apropo in 3 2 1 fssss,s-au topit si ele lasand la iveala ochii mei rosii. Ochii unui adevarat Vampir,unui vampir care bea sange de om.
Am intrat sub dus sprijindu-mi capul de faianta,apa curgea in curbe pe corpul meu. Stiam ca imi va fi greu sa ii recastig increderea dar eram gata sa lupt pentru el.
Am iesit de sub dus si m-am infasurat intr-un prosop,apoi am deschis usa si am intrat in incapere gata sa lupt pentru iubirea ce ardea in sufletul meu.

Se trezise si-mi sarise in brate fericita. Da, o iubeam, era raza mea de soare. Dar trebuia cumva sa o invat odata si odata minte, sa vada cum e cand esti alungat sau ignorat.
Desi tresalta de fericire inima in mine, am indepartat-o, avand nevoie de toata vointa mea sa fac asta. Banuiam ca poate stie motivul supararii mele, defapt nu eram suparat deloc, dar doream sa ii dau o mica lectie.
Iasa de la dus, timp in care mama si Crystal se jucau cu Tara. O vad ca iasa, iar acel prosop cei acoperea corpul mi se parea in plus. NU!La dracu, trebuie sa o ignor putin, poate asa va prinde incredere.
Mut privirea de la ea, ma ridic de pe marginea patului si ma indrept catre balcunul casei. Aerul era asa de caldut si placut, iar eu eram indecis. Ce s afac mai departe. O iubeam, la dracu era in continuare raza de la capatul tunelului, dar fusesem ranit profund de neincrederea ei. Credeam ca ma iubea, odata cu iubirea vine si increderea.
Intru inapoi in camera, si fara sa intorc privirea prin camera, o iau in brate pe tara jucandu-ma cu ea.
-Iesim undeva? aud vocea Lissei ce ma privea cu ochii rosi dezorientati. Unde era partea angeleasca din ea? defapt eu intreb....nici eu nu mai eram inger.
-Cum vrei, mie indiferent, spun fara sa o privesc concentrandu-mi atentia asupra TArei.